Azi venind spre servici am intampinat acelasi trafic nasol cu care deja aceasta perioada a anului ne-a obisnuit. tot bara la bara s-a cam mers, tot au existat viteji care au facut slalom printre masini ca ei au mai multe oua, insa mi-au atras atentia doi conducatori auto azi: un capsunar si un taximetrist.
Primul isi conducea masina calm in fata mea, un bmw cu numere de Spania, ma rog nimic iesit din comun, asta pana am ajuns in dreptul lui. Geam in geam cu el fiind, rasunau manelele la maximum, fara numar fara numar sau pe sistem turbo cum ar zice maestrul de canto Nicolae Guta. Ma gandeam la tara unde era inmatriculata masina, la muzica ce-mi gadila timpanul drept si mai ales ma uitam la fata conducatorului. Privea calm la mine, si mesteca o guma, avand o fata din aia de taran muncit din greu pe camp dar totusi genul de taran mai rasarit decat ceilalti din sat, din ala mai mandru, bine hranit, cu ceafa groasa. Pana la urma omul nu ma deranja cu nimic doar era o pata de culoare in tot traficul care pe cat era de agitat pe atat de monoton. Toti in masini cascau, cu niste fete obosite, sictirite de o noua zi de munca. De altfel si eu eram la fel de “entuziasmat” ca merg la munca.
Celalalt partener de trafic era un taximetrist care, desi avea lipit pe portbagaj un actibild cu “nu ma claxona ca nu vreau sa blochez intersectia”, se oprise cu mana in claxon ca nu il lasa unu sa se bage pe nu stiu ce banda, oricum circula fara drept practic caci el era cel care avea banda blocata iar celalalt nu era obligat sa il lase. Cel mai enervant insa era sunetul claxonului, un sunet din acela de trompeta, genul de trompeta pe care il avea vecinu de peste drum de mine la bunici la tara. O trompeta la cel mai taranesc mod cu putiinta dar care trambita cu mandrie prin piata Victoriei. Sa-ti traiasca, nenea!
Sper ca maine cand ajung la birou sa aud si un Mozart rasunand dintr-un Seria 7, desi mai mult ca sigur o sa aud tot folclor romanesc á la Florin Salam.
Popularity: 1% [?]
