Am tot auzit de filmul “Eu cand vreau sa fluier, fluier”. Am auzit ca ar fi castigat pe la Berlin premiile “Marele Premiu al Juriului – Ursul de Argint” si Premiul “Alfred Bauer”. Nu prea ma atragea, pana intr-o zi cand am vazut un trailer, sau am citit synopsisul pe net, cred. Mi s-a pus pata sa il vad. Imi parea super film. Am vrut sa merg sa il vad la cinema, insa am tot amanat si -au scos. S-a pus la vanzare cu ziarul GSP insa l-am gasit pana la urma pe torrent.
Abia asteptam sa inceapa … si a inceput. Un pustan de 18 ani care facea 4 ani pentru nu stiu ce astepta sa fie eliberat in 2 saptamani. Ma-sa plecase in italia si ii lasase pe el si pe frate-su in Romania, si celui mare i-a distrus viata dupa cum se lauda el. Bla bla bla… am adormit pe la jumatea filmului de nu-ti vine sa crezi. Nu cred ca am mai vazut film mai prost ca asta facut de romani. Nu pricep ce e asa spectaculos la el. O poveste banala… care o intalneste, cred, in multe familii cu parintii plecati in Spania sau Italia, o viata de puscarie cu nimic spectaculoasa. Cat ce priceste modul in care a fost filmat… cred ca au facut-o cu o camera din aia micuta, fugind in spatele personajului. Nu sunt critic de film, dar pe de alta parte si multi dintre criticii de film sunt niste papagali care au tot felul de impresii. , Am vazut filme fara numar de cand sunt mic, de toate genurile, tot felul de povesti, tot felul de efecte, tot ce s-a putut face, cred ca am vazut… dar asta nu e mare lucru. Un film banal.
Ma oftica cel mai tare ca abia asteptam sa il vad, si la cinema si peste tot si am fost asa dezamagit. Eu cred ca se pot face niste filme mult mai interesante si mai smechere si pe la noi. Mai trebuie sa exerseze.
Popularity: 3% [?]
