Anii de liceu

A venit o alta zi de munca. Sunt din ce in ce mai aproape de concediu si sarbatori dar parca mai e o eternitate pana atunci. Vreau sa vina sarbatorile odata, sa inchid ochii si sa ma trezesc in fata bradului de Craciun cautand dupa cadoul de la Mos Craciun.
Gata am luat o gura de apa rece si mi-am revenit. Azi in drum spre servici, in metrou, cu o fata adormita, incercad sa respir, sa ma feresc de coada pustoaicei din fata cu care ma tot mangaia suav… pe nas. In fata mea erau o pustoaica, o studenta si prietenul acesteia. Studentii o intrebau pe pustoaica in ce an de liceu este, cum e la liceu, daca isi mai aduce aminte de x profesor si etc.
Dintr-odata m-au napadit amintirile. Mi-am adus aminte de cum eram la liceu, cum am inceput liceul si ma credeam cel mai tare, cum ma ameninta profa de info ca ma lasa corigent (si tot asa primii doi ani de liceu), cum i-am stresat pe ai mei sa imi ia primul calculator pe motiv ca eu nu pot invata acasa ca nu am pe ce (au facut un credit si mi-au luat calculator, ce sa faca), cum mi-am luat calculator si in loc sa invat primii doi ani m-am jucat zi si noapte am butonat pe el, am invatat sa scriu cu mai mult de 2 degete pe tastatura. Imi aduc aminte cum maica-mea ma intreba mereu daca nu e sedinta cu parintii si ii spuneam ca tocmai a ratat-o, poate are mai mult noroc la urmatoarea. Mi-a placut baschetul, biliardul si counter strike-ul in liceu si putin sport si ceva informatica. Baschet am inceput sa joc din greseala caci eram varza la jocul asta la inceput, pana intr-o zi cand am jucat toti baietii din clasa si am facut senzatie, din care moment cei care se mai pricepeau au inceput sa ma ia pe langa ei.
Biliardul am jucat in clubul Electro de mi-a iesit pe ochi. Intr-o zi tin minte ca eram cu un coleg la a 3-a ora de biliard si deja dormeam pe mese.
Cat despre Counter Strike nu mai vorbesc, toata clasa jucam in Klass acest joc in disperare. Asta in clasa a 12-a cand aveam bacul. Ne pregateam intens pentru ca mergeam la liceu dar intai ne opream 3-4 ore pe la sala de jocuri si ne luam pachet, faceam echipe si ne bateam ca orbii.
Sunt amintiri frumoase astea legate de liceu. Ma gandesc singura mea grija era sa nu afle ai mei notele si absentele. Nu trebuia sa merg la servici, nu trebuia sa imi platesc chirie, intretinere, sa imi gatesc si cu toate astea vroiam sa fiu eu pe picioarele mele asa cum sunt acum. Iar acum parca as vrea sa mai fiu iar copil si sa nu mai am atatea griji pe cap. Si inca nu m-am casatorit sau nu am facut copii, deci situatia se anunta si mai dubioasa pe viitor.
Toate astea mi-au trecut prin cap de la Universitate pana la Victoriei, unde m-am dat jos din metrou, mi-am luat 2 merdenele si am plecat la munca.
Spor la toti pana la ora 5-6 si nervi de otel de la 6 la 7 in trafic.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *