adimitran.com

Anul trecut nu am plecat pe nicaieri in concediu. Am fost ce-i drept pe la marea neagra in vizita, am furat niste bronz si m-am intors in capitala. De mai multe ori am facut asta. Insa anul asta, am zis ca ar fi o idee sa plecam pe undeva, si cum voiam sa mergem in Grecia, eu de vreo 5 ani iar prietena mea… nu stiu de cati, asadar am cautat oferte de Grecia. Am luat toate agentiile la rand si ne-am hotarat sa mergem in Creta, cu avionul. Zis si facut. Am cumparat biletele. 2 bilete de avion pentru Barcelona la 870 de lei. Da, la Barcelona, caci intr-un final am vb cu niste prieteni care voiau sa mearga la Barcelona si ne-au varat si noua microbul in sange.

Deci am cumparat biletele, care au fost la super oferta. Initial costau aproximativ 500 de lei. Dupa ce m-am invartit pe site-ul BlueAir 20 de minute peste ora 22:00 biletele s-au scumpit la 690 de lei. Intr-un final dupa ce am pus taxa de bagaje 10 euro/segment/persoana, plus taxa de rezervare cu cardul, plus taxa de zi frumoasa, plus taxa de vant din spate, plus alte taxe pentru toate taxele precedente, am ajuns la 870 de lei. Asadar cand auzi ca este o superoferta la biletele de avion, uita-te bine la toate taxele si vezi care este pretul final al biletului, inainte sa te bucuri ca ai prins un chilipir.

Dupa ce am cumparat biletele, pentru cei interesati iata si pe ce site-uri am gasit si rezervat hotelul: www.booking.com si www.hrs.com

Popularity: 5% [?]

Toata saptamana trecuta am fost obosit, lipsit de energie, de parca alergasem la triatlon. De doua ori. Astepam weekendul in ideea ca o sa imi revin si ca o sa imi incarc bateriile. Weekendul a venit, dar s-a lasat cu nopti nedormite pana la 3-4 dimineata. Cu toate astea ar fi trebuit sa fiu fresh, caci nu era prima data cand dormeam putin in weekend. Duminica insa, am dormit pe mine toata ziua. Niciun pic de energie nu am avut. Pe unde mergeam ma puneam pe un scaun sa ma mai odihnesc putin. Niste pasarici, pardon pasarele, cantau de zor afara insa eu parca ma pregateam de hibernare. Acum a inceput o noua saptamana de munca, si la fel de somonoros si obosit ma simteam. O colega insa imi zice un mare adevar, pe care undeva inauntrul meu il stiam, dar nu prea voiam sa il admit. “Colegu’ de aproprii de 27 de ani, nu mai ai 20-22″. Mare dreptate avea, caci eu am fost genul de om agitat, care facea sport, care alerga cate 30 de minute in fiecare zi, dupa care jucam baschet, dupa care ma duceam in fuga pana acasa. Mergeam la sala si munceam cu la fel de multa energie. 27 de ani nu este cine stie ce varsta, dar daca adaugi faptul ca de pe la 22 nu am mai facut nici un fel de activitate sportiva, insa am lucrat cate 10 ore pe zi in medie, eu zic ca si organismul incepe sa isi piarda din rezistenta. De la conditia fizica perfecta am ajuns la un carcel in ceafa de vreo 2 luni, o durere in genunchi din ce in ce mai evidenta in ultima vreme si, dupa cum spuneam, lipsa totala de energie.

Dar m-am hotarat sa astept primavara, sa inceapa sa fie putin mai cald, si am sa ies la alergat in fiecare dimineata. Sper. Am sa alerg in fiecare dimineata de-alungul raului Colentina. Cam asta ar fi ideea. Sper sa nu-mi fi iesit intr-atat din forma incat sa ma trezesc dimineata doar ca sa ma intorc pe partea cealalta si sa aman in fiecare zi aceasta activitate.

Popularity: 7% [?]