adimitran.com

Trafic. Parca special a fost ales acest cuvant. S-ar zice ca niciodata nu poate exprima ceva bun. Trafic de droguri, trafic de carne vie, trafic de tigari, trafic de influenta si mai nou traficul auto. Singura diferenta dintre traficul auto si celelalte este ca acesta este legal. Dar oare este legal sa ai asa un trafic precum cel din capitala?
Traficul auto sfideaza orice lege: a bunului simt, a timpului, a fizicii. Te trezesti sa pleci dimineata la servici si in loc de 2 minute cat fumai la o tigara ai fumat 3 minute, in loc de 5 minute cat iti faci un dus rapid, stai 8 minute, mai uiti sa iti iei sosetele in picioare cand iesi pe usa ai mai pierdut 1 minut. In total 5 minute in plus fata de timpul normal. Si iti zici: asta este, intarzii 5 minute la birou. Dar nu, pt 5 minute intarziate poti ajunge la birou cu jumatate de ora mai tarziu. Pentru ca fix cu 5 minute inainte traficul era mai lejer, pana sa vina valul de masini si sa asedieze strazile.
Si atunci ce e de facut!? Stai cuminte in masina ta, vezi semaforul verde la 2 masini in fata ta, te apuci si iti tai unghiile caci stii ca nu o sa il prinzi, cand in sfarsit treci de semafor dai de “matzele incurcate” in mijlocul intersectiei, claxonezi, dai flashuri, aduci vb despre mama celui care tocmai ti-a blocat calea ca se grabea mai tare decat tine. Observi ca nici nu isi cere scuze si mai socializezi putin cu mamica lui. Intr-un final ajungi pe niste bulevarde pe care toti participanti la traficul auto merg inainte. Nu in stanga nu in dreapta, toti au treaba inainte. Mergi si tu cu ei, caci si tu tot inainte ai treaba. Te-ai barbierit de dimineata, dar deja ai barba acum, te-ai trezit odihnit dupa o noapte buna de somn, dar acum deja esti transfigurat la fata de nervi. Stai cu ochii pe vreo straduta care sa o iei si sa mergi paralel cu bulevardul care te imbatraneste prematur. Observi straduta insa, cat ai intors putin capul sa vezi daca te poti baga altii deja sunt buluc pe strada. S-a dus si strada asta! O astepti pe urmatoarea, o gasesti, o bagi si constati ca au mai bagat-o si altii tot acolo iar acum este gravida situatia. Ajungi intr-un final in zona unde lucrezi si pe o raza de 2 km cauti loc de parcare, mergi incat, precum la vanatoare, sa nu sperii prada si cand vezi un loc de parcare sare repede altul pe el. O vena sta sa iti plesneasca dar faci niste exercitii de respirat gen yoga si iti trece. Cand intr-un final parchezi te gandesti ca te asteapta cel putin 8 ore de munca si un sef care si el a venit cu masina iar acum sta cu nervu intins la maximum.
Deci cum poate traficul auto din Bucuresti – in care imbatranesti, iti vine sa calci pe cineva pe cap, sau sa rupi schimbatorul de viteze in dintii vreunuia – sa fie legal?
Nu stiu, dar cert e ca mare parte din viata ne-o petrecem dormind insa tot o parte din viata ne-o petrecem in trafic.

Popularity: 1% [?]

Popularity: 1% [?]

A trecut si 1 decembrie, nu am fost in Bucuresti, deci nu pot sti ce s-a intamplat pe aici, cum a fost parada, cum au trecut tancurile. Am mers peste weekend la Craiova, sa votez si sa imi petrec cateva zile departe de agitatia din capitala. Nici nu am votat nici nu am vazut ceva frumos de 1 Decembrie prin oras, caci ziua de 1 am dormit-o pana la 11:30 am mancat, am discutat idei de afaceri cu parintii (eu am discutat, ei le-au demontat) dupa care am plecat spre Capitala iar. Dar nu asta este ideea acestui post, ci o intalnire cu un prieten din gasca “yack-ului”.
Intr-o seara mergand in oras, m-am intalnit cu el si nu mi-a venit sa cred. Omului ii mergea atat de bine ca nu l-am recunoscut aproape. Era mai solid asa mai… eee ce tot ocolesc atat ideea. Omul se ingrasase. Nu ma refer la cateva kg in plus. nu ma refer la atatea kg incat sa nu il mai recunosti. Ce sa mai omul se respecta, se facuse rotund la propriu. Mi-a dat si vestea ca prietena lui este de fapt viitoarea lui sotie. M-am bucurat si i-am felicitat.
Faptul ca el s-a ingrasat nu este chiar subiectul acestui post. Ideea principala este cum se transforma majoritatea barbatilor atunci cand au relatii stabile si chiar mai “rau” se insoara. Multi dintre prietenii mei pe vremea cand eram noi mai pustani, si umblam cand cu o fata cand cu alta eram firavi, incerca sa parem mai in varsta dar fizicul ne dadea intr-un mod barbar de gol. Unii dintre noi eram atat de subtirei incat ne ancoram de o sticla de bere, nu care cumva sa ne sufle vreo rafala de vant de la terasa. Anii au trecut si cu unii dintre ei nu prea am mai tinut legatura, mai mult din cauza faptului ca am venit in Bucuresti cu serviciul, insa acum in ultima vreme am mai iesit ba la un pahar de vb, ba ne-am intalnit pe strada si toti care s-au casatorit sau au relatii din astea de 2-3-4 ani s-au transformat. Toti sunt mult mai… solizi. Imi vin in minte cel putin 7 prieteni/colegi in fata carora poate frigiderul tremura. Glumesc. Am auzit tot felul de explicatii, ca munca, ca statul la calculator mult, cumva cam sedentarismul zic ei ca ar fi problema. Aiurea! Si eu stau la calculator cel putin 9 ore pe zi la servici si acasa destul si totusi eu nu m-am implinit asa.
Deci scotand acest pretext din ecuatie ar ramane doar motivul relatiei serioase sau casatoriei. Inseamna ca aceste doua stari reprezinta un factor de ingrasare. Oare de asta sunt americanii o natie mai durdulie? La ei e un paradox caci desi sunt durdulii multi, la fel de multi sunt si divortati.
OK, concluzia inca nu stiu care poate fi. Casatoria este buna sau nu?
Si eu am o relatie seriosa acum, sa inteleg ca am sa pun in fiecare luna cate un kg sau cum?
Mai vb peste 2 ani despre asta si am sa vad ce rezultate da reteta asta la mine.

P.S.: Sper sa nu ma injure amicul atunci cand o sa citeasca acest post. Nu vorbesc despre el ci despre fenomen in general.

Popularity: 5% [?]

Spuneam in ultimul post de experienta placuta pe care am avut-o vizitand Germania.
O amica din Germania tot imi zicea sa vin sa o vizitez ca ma laudam deja de 3 ani cu acest lucru. Zis si facut. Intr-o zi imi cumpara biletele pentru Germania la compania German Wings si imi zice cand vin sa ii aduc 1 cartus de tigari ca la ei sunt scumpe rau. Biletul era pentru 2 saptamani mai tarziu. Abia asteptam. Era a doua oara cand ieseam din tara si prima data cand zburam cu avionul. Numaram zilele, care parca nu mai treceau. Se apropia data, mi-am facut bagajele, i-am cumparat amicei mele 2 cartuse de tigari ca sa aiba, am pus totul intr-o geanta de voiaj si gata.
Mi-am facut draci pana la aeroport caci am asteptat 30 de minute dupa nu mai stiu care autobuz. Intr-un final am ajuns in aeroport cu 3 ore inainte. Eram nerabdator ceva de speriat. M-am interesat de unde trebuie sa imi iau biletul, ce trebuie sa fac, pentru ca nu prea stiam eu clar. Am facut si chek in-ul… stateam cam in stres ca intelesesm ca nu ai voie sa duci mai mult de un cartus de tigari in bagaj. A trecut ok, si dupa am mers la poarta de imbarcare. M-a pipait nenea pipaitoru (ce meserie o mai fi si asta sa pipai lumea legal?!) si am trecut.
A venit si momentul ambarcarii apoi am decolat. Aici ma asteptam sa am mai multe emotii decat am avut. Nu mi-a fost frica, nu am avut nici o emotie, parca eram la al 20-lea zbor.
Am ajuns in Stuttgart dupa 3 ore cred, si mi-a placut foarte mult aeroportul lor, in comparatie cu Baneasa al nostru. Ma rog nu stiu la ce ma asteptam doar, ca nu prea poti compara merele cu perele. M-a luat amica si m-a dus acasa. Impresii, intrebari: cum ti s-a parut, ti-a fost frica, ti-a placut, cum e Romania din aer, cum e Germania din aer?
Au urmat raspunsurile mele: super, nuuuuu, daaaa, Romania mica iar Germania foarte verde.
Dupa acest scurt dialog am zis sa ii dau tigarile pe care le ceruse.
Deschid geanta si gasesc un cartus, gasesc inca jumate din al doilea. Ma gandeam bai nene cum au dat astia cu bagajele de s-a rupt cartusul celalalt. Si tot caut dupa cealalta jumatate. Nimic! Am ramas cu gura cascata. Cum naiba sa imi dispara jumatate de cartus din bagaj. Daca singure nu s-au fumat, iar eu sigur le-am pus in bagaj, am dedus logic ca baietii de la incarcat bagaje s-au servit cu niste tigari.
Nu imi era ciuda de tigari ci de ce obraz trebuie sa ai sa faci asta. Imi imaginam cum baietii de trebuiau sa incarce le deschid intai, se uita ce si-a luat fiecare pe la el. Mai fumeaza o tigara, mai probeaza o pereche de blugi, un tricou se dau cu un parfum, mai iau pt prietena vreo crema de fata. Asa ce gasesc si ei pe acolo. Asa un gust amar mi-au lasat. Chiar asa hoti putem fi?!
La intoarcerea in tara, in aeroportul din Stuttgart mi-am infoliat bagajul si am vrut sa scriu pe o hartie: pentru baietii de la descarcat bagaje: “Daca tot voi mi-ati incarcat bagajul acum o saptamana, va doresc sa va bagati tigarile aprinse in… mama voastra stie ce copii a crescut?”
Plec de sarbatori iar in Germania. Am sa pun niste ardei iute pe tigarile alea, sa le mearga mai repede mainile la incarcat bagaje.

Popularity: 6% [?]